„De aceea, lasati-va de minciuna: ‚Fiecare dintre voi sa spuna aproapelui sau adevarul”, pentru ca suntem madulare unii altora’.” (Efeseni 4.25)
Un articol, aparut astazi pe Gandul.info, mentiona ca in China au fost confiscate tone de marfuri de lux, sub pretextul ca respectivele marfuri ar fi daunatoare sanatatii cumparatorilor! Nu ca acestea nu ar intruni conditiile de calitate, ci sunt daunatoare.
Care sunt motivele acestei confiscari, speculatii pot fi destule: sa arate ca si altii gresesc, sa isi insuseasca facil produse calitative, sa stopeze patrunderea de produse straine, ca sa nu pice productia interna, dar, mai ales, sa le spuna celor care care critica produsele chinezesti si propun solutii de stopare a importului acestora, ca ar trebui sa se gandeasca de doua ori inainte de spune „Nu!” unei tari al carei NU este la fel de important, daca nu mai important decat al unor mari puteri occidentale.
Dincolo de lectiile economice ale acestui act, cred ca pot fi desprinse si alte invataminte.
Masiva confiscare a fost justificata, printre altele, de depistarea formaldehidei (substanta care poate conduce la aparitia unor boli respiratorii, de piele si chiar cancer) la o pereche de blugi – doar la o pereche. Toti pentru unul si unul pentru toti! Ce uita „rapitorii” chinezi: hainele fabricate in China au fost depistate, in anumite cazuri, ca avand un continut nu peste limita normala de formaldehida, ci peste orice limita extraordinara din aceasta substanta: adica si de 900 de ori mai mult!…
Si este foarte surprinzatoare aceasta purtare de grija a autoritatilor chineze pentru sanatatea si viata cetatenilor tarii, dat fiind ca, pe teritoriul aceleiasi patrii, exista multe gropi de gunoi poluant si radiant, ca sa nu mai spunem de orasul Linfen, unde nu poti trai fara toxine, pentru ca orice gura de aer este toxica.
Asa ca, toata aceasta grija pentru sanatatea consumatorilor (nici macar nu este vorba de alimente) este in mod cert una ipocrita. Oricum, in ziua de astazi, cel putin in cazul „relatiilor la nivel inalt”, sinceritatea nu mai conteaza. Important mai este doar ceea ce obtii/detii, prin orice mijloace – furt, intimidare, falsa acuzare. „Restul” nu mai conteaza. Desi, s-ar putea ca tocmai acest „rest” neglijat sa fie cu adevarat important!