Articole/ Editoriale/ Analize

Copilul meu „cere bataie” – ce sa ii dau?

de baruc.ro
16 mai 2013

„Cine este omul acela dintre voi care, daca-i cere fiul sau o paine, sa-i dea o piatra? Sau, daca-i cere un peste, sa-i dea un sarpe? Deci, daca voi, care sunteti rai, stiti sa dati daruri bune copiilor vostri, cu cat mai mult Tatal vostru care este in ceruri va da lucruri bune celor ce I le cer!. Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel; caci in aceasta este cuprinsa Legea si Prorocii. (Mat. 7.9-12)

Cand un copil te supara – si unii au chiar potential in a-ti scoate sufletul si zbura mintile – ce poti sa faci? Sa il bati? Pai iti vine sa il perciunesti sau sa ii dai doua la spate, ca sa ii vina la cap mintea care, ti se pare tie, cel suparat, este „plecata”, cand, de fapt, mintea micului vinovat este unde trebuie si a fost chiar exersata – si tu esti cel cu mintea „plecata”. Pentru ca nu ai inteles ca ai fost o persoana testata, sa vada omul in devenire cat rezisti si cum sa se raporteze la tine, dar sa si invete cum sa se poarte la manie. O manie care, chiar daca este indreptatita, trebuie stapanita si, chiar daca micutul va fi pedepsit, este bine sa se faca acest lucru nici cu isterie, nici din razbunare, ci doar pentru invatare si nu aplicand o sanctiune disproportionat de mare.

Citește mai mult »Copilul meu „cere bataie” – ce sa ii dau?

Dragostea din filme – da bine, dar face rau

de baruc.ro
9 mai 2013

„Omul lesne crezator crede orice vorba, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.” (Prov.14:15)

A fost, nu odata ca niciodata, ci asa cum se intampla frecvent intr-o comedie insiropata, o iubire dintre o femeie si un barbat, care, ca orice din lumea aceasta, caracterizata de perisabilitate, nu a fost de lunga durata. Si cum putea sa fie, daca unul dintre ei, el sau ea, dupa cum are scenaristul inspiratia, a intalnit pe altcineva sau… asta a fost situatia? Ce situatie? Pai doua-trei astfel de surate, din lumea peliculata, te pot ajuta sa intelegi cum sta treaba…

Citește mai mult »Dragostea din filme – da bine, dar face rau

Piata noastra cea de toate zilele

de baruc.ro
25 aprilie 2013

„Voi toti cei insetati, veniti la ape, chiar si cel ce n-are bani! Veniti si cumparati bucate, veniti si cumparati vin si lapte fara bani si fara plata! De ce cantariti argint pentru un lucru care nu hraneste? De ce va dati castigul muncii pentru ceva care nu satura? Ascultati-Ma, dar, si veti manca ce este bun, si sufletul vostru se va desfata cu bucate gustoase.” (Isa. 55.1-2)

Poate ca va intrebati cum va fi piata de Paste? – Cum sa fie, precum cea de toate zilele: produse „slabe” si preturi umflate, in supermarketuri nereglementate.

Cand vezi, la raft, un borcan de gem cu un pret spre 25 de lei, nu poti sa nu te intrebi: dar ce au pus in el, de este atat de scump? Saptamana aceasta, insa, producatorii magiunului de Topoloveni au mentionat ca ei dau magiunul la marii comercianti cu 9 lei – cum de ajunge la pretul urias de desfacere de 23 de lei, nu stiu nici ei!… Citește mai mult »Piata noastra cea de toate zilele

Cu Dumnezeu aproape, biruitori prin ape…

de baruc.ro
18 aprilie 2013

„Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau stramtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de imbracaminte, sau primejdia, sau sabia? (…) Totusi, in toate aceste lucruri, noi suntem mai mult decat biruitori, prin Acela care ne-a iubit.” (Rom. 8.35, 37)

Doua treimi dintre romani cumpara doar produsele strict necesare si probabil ca nici apropierea Sarbatorilor Pascale nu va aduce schimbari mari in obiceiurile achizitive, decat la inconstientii vizati de organizatiile de credit care lanseaza oferte „chilipir”. Romanii sunt insa obinuiti cu stransul curelei si chiar cu lipsurile la produsele fundamentale, care macar acum se gasesc, caci au existat vremuri cand acestea erau supuse procesului de rationalizare si lipseau din galantare. Este adevarat ca nici sa vezi si sa nu ai nu e placut pentru om: macar „Ochii care nu (se) vad (se) uita”, dupa cum spune un proverb, dar, cand ochii vad si pofta sau nevoia cere, spun unii ca e mult mai greu, desi, daca maine nu le-ar mai putea vedea si avea nici „macar putin, de pofta, acolea”, opinia formulata ar fi alta. Citește mai mult »Cu Dumnezeu aproape, biruitori prin ape…

Gras si „frumos” sau slab si sanatos?

de baruc.ro
11 aprilie 2013

„(…) imparte-ti painea cu cel flamand si adu in casa ta pe nenorocitii fara adapost; daca vezi pe un om gol, acopera-l, si nu intoarce spatele semenului tau. Atunci lumina ta va rasari ca zorile, si vindecarea ta va incolti repede.” (Isa. 58.7-8)

„Eglon era un om foarte gras” (Jud. 3.17). Aceste cuvinte au fost scrise acum cateva mii de ani in cartea Judecatorilor, cu privire la imparatul Moabului din acea perioada. Dar, se pare ca imparatul Eglon nu a fost singurul conducator obez al antichitatii. Paleopatologia – stiinta care studiaza urmele lasate de boli la fosilele pastrate din antichitate – a scos la iveala faptul ca prosperitatea a afectat populatiile antice prin diferite afectiuni, inclusiv prin obezitate. Studiile realizate pe mumiile egiptene, respectiv un numar de 35.000 de autopsii, arata cum bolile civilizatiei afectau clasa conducatoare din Egipt, unul din marile imperii ale antichitatii. Egiptenii bogati aveau un stil de viata sedentar si o alimentatie bogata in alimente rafinate, grasimi si dulciuri, ceea ce a condus, inevitabil, la obezitate. Desi marturiile arheologice, respectiv picturile, basoreliefurile si statuile, infatiseaza niste conducatori supli, chiar cu o foarte buna conditie fizica, studiul mumiilor atesta contrariul, adica nu doar vedetele actuale isi cosmetizeaza imaginea publica, acest tertip fiind o practica foarte veche. Citește mai mult »Gras si „frumos” sau slab si sanatos?

Dragostea nu are culoare si nu face discriminare

de baruc.ro
28 martie 2013

„Daca zice cineva: „Eu iubesc pe Dumnezeu”, si uraste pe fratele sau, este un mincinos; caci, cine nu iubeste pe fratele sau, pe care-l vede, cum poate sa iubeasca pe Dumnezeu, pe care nu-L vede? Si aceasta este porunca pe care o avem de la El: cine iubeste pe Dumnezeu iubeste si pe fratele sau.” (1 Ioan 4.20-21)

„Noi suntem tigani, doamna. Si am invatat sa impartim cu altii ce ne prisoseste”, a spus indureratul tata al unei tinere de numai 23 de ani, ucisa de cel despre care victima credea ca nu i-ar face asa ceva (chiar daca spunea), pentru ca o iubea. Moartea Alexandrei Parsa a devenit insa sansa la viata a unor persoane care asteptau un transplant, prin hotararea parintilor care, oricat au fost de indurerati, au donat organele pe care trei persoane, cu suferinte implacabile, atat de mult – si uneori poate fara speranta – le-au asteptat. Ar fi putut sa spuna „Nu!”, asa cum spun atatia altii in tara aceasta, mai ales ca unele fete bisericesti pot obiecta fata de ingroparea ca persoane „incomplete”, insa ei au spus „DA!”. Ei nu au stat pe ganduri si au facut ce au invatat si considerau ca „trebuia”: au donat organele care, dat fiind ca moartea deja lovea, fetei ii „prisoseau”. Citește mai mult »Dragostea nu are culoare si nu face discriminare