Sari la conținut

Istorie

Previziuni de razboaie pentru anul 2013

„Cand veti auzi despre razboaie si vesti de razboaie, sa nu va inspaimantati, caci lucrurile acestea trebuie sa se intample.” (Marc.13:7) „Oamenii se vor asupri unii pe altii, unul va apasa pe celalalt, fiecare pe aproapele lui, tanarul va lovi pe cel batran, si omul de nimic, pe cel pus in cinste.” (Isa. 3:5) „Si omul va avea de vrajmasi chiar pe cei din casa lui.” (Mat.10:36)

„Nu stiu cine se va lupta cu cine, dar sunt sigur ca, in urmatorii ani, vom vedea razboaie, si nu unele mici” sau „Poate ca nu ne luptam in transee, dar in curand s-ar putea sa ne batem pe strazi”. Din tarile occidentale, se aude zvon de razboaie si lupte sociale, se aud voci rau-prevestitoare, despre evenimente nedorite si inspaimantatoare. De unde si de ce, aflati in continuare. Citește mai mult »Previziuni de razboaie pentru anul 2013

Eu, japonezul de azi

„Nu este el, Iosua, un taciune scos din foc?” (Zah.3:2) 

2 septembrie 1945 – sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Japonezii au semnat capitularea neconditionata. In sfarsit pace, cu adevarat, pace! Oare?

M-am intrebat de multe ori – si sunt sigura ca nu doar eu am asfel de framantari: ce s-ar fi intamplat daca „baietelul” atomic al americanilor nu ar fi distrus Hiroshima pe 6 august 1945, iar fratele „obez” al acestuia nu ar fi ars, de pe fata pamantului, Nagasaki? Nu stiu, nu am putut sa imi dau un raspuns si nu am putut nici sa raspund „pacifistilor” care afirma ca este nevoie in istorie si de bai de foc sau de sange pentru a pune punct raului. Asta vedem si in filme si in desene animate, nu? Raul trebuie curmat pe orice cale, chiar si cu mijloace extrem(e) de rele. Ba, se pare si argumenteaza unii, raul nu ar putea fi curmat altfel. Oare?

Citește mai mult »Eu, japonezul de azi

Memorii

„Nu zice: ‚Cum se face ca zilele de mai inainte erau mai bune de cat acestea?’ Caci nu din intelepciune intrebi asa.” (Eclesiastul 7.10)

 Pe vremea aceea nu stiam de week-end. Habar nu aveam de acest termen american si de intelesul sau. Nu stiam ce inseamna sa nu te duci la munca sau la scoala sau la practica doua zile la rand, la sfarsitul fiecarei saptamani. Era de neinchipuit! Iar evenimente festive nu prea erau organizate decat de 1 mai si 23 august, uneori de ziua Marinei sau de cea a Armatei. Si cam atat. Mai apareau si altele, daca „alesii” din fruntea tarii sau cei locali inventau ceva, pentru propria preamarire, prea putin sau deloc pentru delectarea maselor.

Citește mai mult »Memorii