Sari la conținut

Criza

Cu Dumnezeu aproape, biruitori prin ape…

„Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau stramtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de imbracaminte, sau primejdia, sau sabia? (…) Totusi, in toate aceste lucruri, noi suntem mai mult decat biruitori, prin Acela care ne-a iubit.” (Rom. 8.35, 37)

Doua treimi dintre romani cumpara doar produsele strict necesare si probabil ca nici apropierea Sarbatorilor Pascale nu va aduce schimbari mari in obiceiurile achizitive, decat la inconstientii vizati de organizatiile de credit care lanseaza oferte „chilipir”. Romanii sunt insa obinuiti cu stransul curelei si chiar cu lipsurile la produsele fundamentale, care macar acum se gasesc, caci au existat vremuri cand acestea erau supuse procesului de rationalizare si lipseau din galantare. Este adevarat ca nici sa vezi si sa nu ai nu e placut pentru om: macar „Ochii care nu (se) vad (se) uita”, dupa cum spune un proverb, dar, cand ochii vad si pofta sau nevoia cere, spun unii ca e mult mai greu, desi, daca maine nu le-ar mai putea vedea si avea nici „macar putin, de pofta, acolea”, opinia formulata ar fi alta. Citește mai mult »Cu Dumnezeu aproape, biruitori prin ape…

Previziuni de razboaie pentru anul 2013

„Cand veti auzi despre razboaie si vesti de razboaie, sa nu va inspaimantati, caci lucrurile acestea trebuie sa se intample.” (Marc.13:7) „Oamenii se vor asupri unii pe altii, unul va apasa pe celalalt, fiecare pe aproapele lui, tanarul va lovi pe cel batran, si omul de nimic, pe cel pus in cinste.” (Isa. 3:5) „Si omul va avea de vrajmasi chiar pe cei din casa lui.” (Mat.10:36)

„Nu stiu cine se va lupta cu cine, dar sunt sigur ca, in urmatorii ani, vom vedea razboaie, si nu unele mici” sau „Poate ca nu ne luptam in transee, dar in curand s-ar putea sa ne batem pe strazi”. Din tarile occidentale, se aude zvon de razboaie si lupte sociale, se aud voci rau-prevestitoare, despre evenimente nedorite si inspaimantatoare. De unde si de ce, aflati in continuare. Citește mai mult »Previziuni de razboaie pentru anul 2013

Lectii importante, pentru a nu intreprinde actiuni ratate

Ce este a mai fost, si ce va fi a mai fost; si Dumnezeu aduce iarasi inapoi ce a trecut. (Ecl. 3.15)

Si se intampla ca, uneori, ce a fost in filme si parea de necrezut, sa aiba in loc in realitate si sa para chiar usor de facut, pentru persoane necunoscatoare, dar cu zel mare! Zelul unui necunoscator este daunator in orice domeniu, inclusiv in religie si arta, iar cand un atare zel se manifesta la congruenta domeniilor amintite, rezultatele pot fi cu adevarat „nemaipomenite”.

O femeie de 80 de ani din Spania, care a crezut ca zelul te face priceput la orice, mai ales daca are tangenta cu cele considerate sfinte, a trecut la restaurarea unei picturi vechi de aproximativ un secol, a carei degradare era vizibila, progresiva si… deranjanta pentru ea. Rezultatul este deconcertant si amuzant: copiii pot vedea in „pictura” reprezentarea unei fapturi infricosatoare, de basm, probabil vreun zmeu ceva, iar cei mari o creatura mai curand mitologica, hristica – in niciun caz. Jurnalistii BBC, sarcastici, au mers pana la a afirma ca imaginea restaurata „seamana acum cu o schita in creion a unei maimute foarte paroase intr-o tunica prost asezata”. Citește mai mult »Lectii importante, pentru a nu intreprinde actiuni ratate

Viata la raspantii

„Orice loc pe care-l va calca talpa piciorului vostru vi-l dau, cum am spus lui Moise.” (Ios. 1.3)

Cand simtim ca vietile noastre sunt niste vase sfaramate, asupra carora ori de cate ori ne plecam ne ranim, cand ne percepem existentele ca pe ceva ce nu am cerut si nu stim cum sa mai abordam, pentru ca ne raneste si ne sfasie mereu, ca pe ceva ce nu poate fi controlat, ci doar suportat, se intampla ca, unii dintre noi, sa intrebam: „De ce m-am nascut?” Si, desi, conform profetului Isaia (Isa. 45.9-11), aceasta nu este o intrebare pe care sa I-o pui lui Dumnezeu, fata in fata cu suferinta (si conform aceleiasi Scripturi), chiar si oamenii lui Dumnezeu (si-)au pus-o. Iov, ca si Ieremia (Ier. 20.14), mai tarziu, a facut chiar „mai mult” – si-a blestemat ziua nasterii (Iov 3.1-9) si a marturisit ca, in focul acelei incercari teribile, isi dorea ca, mai curand, sa fi murit in pantecele mamei sale (Iov 3.11), sa fi fost „ca o starpitura ingropata, ca niste copii care n-au vazut lumina” (Iov 3.16) sau sa isi fi „dat sufletul la iesirea din pantecele ei” (Iov 3.11). Caci, aducandu-l pe lume si permintandu-i sa creasca si sa devina matur, Dumnezeu i-a descoperit suferinta umana (Iov 3.10), suferinta cu privire la care patriarhul va dizerta amplu, pe parcursul confruntarii cu boala si consecintele loviturilor diabolice, in controversele cu „prietenii” sai. Citește mai mult »Viata la raspantii

Si eu pentru c(in)e votez?

„Blestemat sa fie omul care se increde in om, care se sprijina pe un muritor si isi abate inima de la Domnul! Caci este ca un nenorocit in pustiu si nu vede venind fericirea; locuieste in locurile arse ale pustiului, intr-un pamant sarat si fara locuitori. Binecuvantat sa fie omul care se increde in Domnul si a carui nadejde este Domnul! Caci el este ca un pom sadit langa ape care-si intinde radacinile spre rau; nu se teme de caldura cand vine, si frunzisul lui ramane verde; in anul secetei nu se teme si nu inceteaza sa aduca rod.” (Ier. 17.5-8)

De obicei, noi, oamenii, suntem nostalgici, idealizam trecutul si avem porniri regresive. Uitam ca trecutul, atunci cand l-am trait, era, poate, pentru noi, un timp din care doream sa scapam, aruncandu-ne catre un viitor mai bun. Si este ciudat cum, uneori, in drumul nostru prin viata, catre viitorul catre care alergam mereu si pe care il dorim si visam mereu mai bun si lipsit de probleme, vrem sa facem in asa fel incat acest viitor sa intalneasca acel trecut pe care, in imaginatia noastra, bazata prea putin pe amintiri si mai mult pe sperante si frustrari, il coloram in roz si vrem sa il reiteram. Din punctul meu de vedere, in toate procesele electorale din acest an, populatia dovedeste astfel de afinitati, pentru un trecut intunecat, dar pe care, dupa ce distanta temporala si uitarea l-a decolorat, il vrea reanimat. Citește mai mult »Si eu pentru c(in)e votez?

O fata de preot

„Purtati-va sarcinile unii altora si veti implini astfel legea lui Hristos.” (Gal. 6.2)

Dorothy Hare, personajul principal al romanului O fata de preot, de George Orwell, este fiica unui paroh. Asta spune si titlul. Ce nu spune insa titlul si poti afla doar citind cartea este ca aceasta fiica, asemeni multor altora de conditia ei, din Anglia acelor vremuri, se confrunta cu probleme si intrebari care afecteaza si vietile noastre astazi. Citește mai mult »O fata de preot