Sari la conținut

Articole/ Editoriale/ Analize

Despre Jocurile Olimpice si luptele hristice

„El imi deprinde mainile la lupta, asa ca bratele mele intind arcul de arama. Tu imi dai scutul mantuirii Tale, dreapta Ta ma sprijina, si indurarea Ta ma face mare. (…) Tu ma incingi cu putere pentru lupta si rapui pe potrivnicii mei sub picioarele mele.” (Ps. 18.34-35, 39)

Jocurile Olimpice – motiv de bucurie sau de tristete pentru sportivi si pentru tarile pe care acesti sportivi le reprezinta. Competitii numeroase si de multe feluri, in sporturi despre care nici nu stiai ca sunt pe lume si care pe unii nu ii intereseaza, dar care, pentru cei ce concureaza, au insemnat ani multi de munca si renuntari. Dupa cum remarca si apostolul Pavel, „Toti cei ce se lupta la jocurile de obste, se supun la tot felul de infranari” (1 Cor. 6.25), iar atunci cand ajung efectiv la acele jocuri, in fata multimilor si sub privirile arbitrilor, isi doresc sa poata castiga „cununa” – astazi, „medalia”. Citește mai mult »Despre Jocurile Olimpice si luptele hristice

A furat sau nu a furat – aceasta este intrebarea!

„tu, care te magulesti ca esti calauza orbilor, lumina celor ce sunt in intuneric, povatuitorul celor fara minte, invatatorul celor nestiutori, pentru ca in Lege ai dreptarul cunostintei depline si al adevarului; tu deci, care inveti pe altii, pe tine insuti nu te inveti? Tu, care propovaduiesti: „Sa nu furi”, furi?” (Romani 2.19-21)

A furat sau nu a furat, aceasta este intrebarea care apare in presa ultimelor saptamani si framanta mintile multora. Pai, dupa cum spune o comisie de asa-zisi specialisti, domnul incriminat nu a furat, pentru ca, la vremea aceea, nu exista legea care identifica si sanctioneaza ceea ce numim plagiat! Mergand pe linia de argumentare a domnilor – de la citata comisie, care face abstractie de citate – si trecand in alt domeniu, cel medical, spre exemplu, am putea spune ca, daca legea nu condamna anumite abuzuri medicale, legile universale ale meseriei, bazate pe juramantul lui Hippocrate, nu au fost incalcate!… (Si, chiar daca exista legi, exista si portite prin care persoanele vinovate pot fi scapate, iar problemele sunt, oricum, transate intai in comisiile si colegiile unde lucrurile pot fi „aranjate”. Nu ati auzit/citit de cazuri grave de abuz medical si „sentinte” prin care pesonajul faptuitor era dat cu mult inalbitor de catre cei de la Colegiul medicilor?) Asa ca, nu stiu de ce se face apel la legi (cand acestea oricum nu opereaza) si, mai ales, in institutii si de catre persoane care nu sunt abilitate sa „judece” lucrurile in acest fel. Mult si recent mediatizatul caz de plagiat era analizat intr-o Comisie de Etica, nu intr-o sala de judecata. Problema nu se punea de legalitate, de a obtine, pe cale juridica, vreo condamnare sau sanctiune, ci de ETICA, intr-un mediu care dispune de propriile lui norme de validare sau invalidare, din aceasta perspectiva, a realizarilor universitare. Iar printre aceste norme, suverane pentru lucrarile academice, sunt normele de redactare stiintifica – valabile in orice universitate si facultate, inclusiv pentru cei strambi de la Drept. Citește mai mult »A furat sau nu a furat – aceasta este intrebarea!

Si eu pentru c(in)e votez?

„Blestemat sa fie omul care se increde in om, care se sprijina pe un muritor si isi abate inima de la Domnul! Caci este ca un nenorocit in pustiu si nu vede venind fericirea; locuieste in locurile arse ale pustiului, intr-un pamant sarat si fara locuitori. Binecuvantat sa fie omul care se increde in Domnul si a carui nadejde este Domnul! Caci el este ca un pom sadit langa ape care-si intinde radacinile spre rau; nu se teme de caldura cand vine, si frunzisul lui ramane verde; in anul secetei nu se teme si nu inceteaza sa aduca rod.” (Ier. 17.5-8)

De obicei, noi, oamenii, suntem nostalgici, idealizam trecutul si avem porniri regresive. Uitam ca trecutul, atunci cand l-am trait, era, poate, pentru noi, un timp din care doream sa scapam, aruncandu-ne catre un viitor mai bun. Si este ciudat cum, uneori, in drumul nostru prin viata, catre viitorul catre care alergam mereu si pe care il dorim si visam mereu mai bun si lipsit de probleme, vrem sa facem in asa fel incat acest viitor sa intalneasca acel trecut pe care, in imaginatia noastra, bazata prea putin pe amintiri si mai mult pe sperante si frustrari, il coloram in roz si vrem sa il reiteram. Din punctul meu de vedere, in toate procesele electorale din acest an, populatia dovedeste astfel de afinitati, pentru un trecut intunecat, dar pe care, dupa ce distanta temporala si uitarea l-a decolorat, il vrea reanimat. Citește mai mult »Si eu pentru c(in)e votez?

Ce inseamna maine pentru mine?

„Atunci Ilie s-a apropiat de tot poporul si a zis: „Pana cand vreti sa schiopatati de amandoua picioarele? Daca Domnul este Dumnezeu, mergeti dupa El; iar daca este Baal, mergeti dupa Baal!” Poporul nu i-a raspuns nimic.” (1 Regi 18.21)

Nimeni nu stie ce ii rezerva viitorul. Si, chiar daca facem presupuneri, acestea nu se suprapun niciodata cu realitatea. Socoteala din gand nu se prea potriveste cu cea din viata reala. Asta s-a intamplat si cu vag profetizata si neasteptata criza economica si asta se intampla si zilele acestea in tara noastra, cand ne confruntam cu o criza politica. Citește mai mult »Ce inseamna maine pentru mine?

O judecata neanticipata

„Caci pentru orice lucru este o vreme si o judecata.” (Ecles.8.6)

Cineva spunea ca, si cand urci, si cand cobori, intalnesti aceiasi oameni. Nu chiar aceiasi sau nu mereu aceiasi. Exista drumuri in jos sau prabusiri, in urma carora poti intalni oameni despre ale caror existente, chiar daca aveai habar, nu banuiai si nu puteai sa iti imaginezi, nici in cele mai sumbre ganduri, ca vor fi similare cu a ta, la un moment dat. Nici chiar in cosmaruri poate nu ti-a trecut prin minte ca vei impartasi „soarta” unor oameni pe care ii considerai decazuti si demni de toate desaprecierea ta. Citește mai mult »O judecata neanticipata

Despre fapta si rasplata

„…pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele, si le face il voi asemana cu un om cu judecata care si-a zidit casa pe stanca. A dat ploaia, au venit suvoaiele, au suflat vanturile si au batut in casa aceea, dar ea nu s-a prabusit, pentru ca avea temelia zidita pe stanca. Insa oricine aude aceste cuvinte ale Mele, si nu le face, va fi asemanat cu un om nechibzuit care si-a zidit casa pe nisip. A dat ploaia, au venit suvoaiele, au suflat vanturile si au izbit in casa aceea; ea s-a prabusit, si prabusirea i-a fost mare.” (Matei 7.24-27)

„Ce pietre si ce zidiri!” (Marc.13:1)

Maretia acestei cladiri profund adorate, care devenise evreilor divinitate, urma sa se prabuseasca insa in praf. In ziua in care autointitulatii judecatori Il judecau pe Judecator, nu banuaiu ca se judeca pe ei insisi, ca, odata cu acea condamnare la moarte, soarta cetatii ucigase si indelung razvratita este pecetluita, cu sange pentru sange. Citește mai mult »Despre fapta si rasplata