„Cel care vorbeste intai in pricina lui pare ca are dreptate, dar vine celalalt si-l ia la cercetare.” (Proverbe 18.17)
In acest week-end, anumite persoane au postat, pe un forum, cateva comentarii prin care isi dadeau cu parerea negativa si neintemeiata despre site-ul Librariei Baruc, in aspectele mentionate in cuprinsul articolului de mai jos, la titlul fiecarui punct abordat.
Pentru ca avem dreptul la replica si putem sa il folosim, o vom face, in mod rational, argumentat, nu cu invinuiri nejustificate si nu cu ton de „sfanta mahala”.
Vom aborda subiectele punctual:
1. Faptul ca Libraria Baruc are carti care abordeaza problematica sexuala este un pacat
Cuvantul „sex” desemneaza o realitate, ceva ce exista pentru ca a fost lasat de Dumnezeu. In raport cu aceasta creatie divina, sunt diferite raportari, toate incadrabile „bine” / „rau”. Daca ceva exista, trebuie numit si daca acest cuvant este pacatos, cu ce alt cuvant, „sfant”, ar putea fi inlocuit?
Si de ce si de cand acest cuvant desemneaza pacatul? Ca se poate vorbi, in raport cu sexul, de pacat, din perspectiva Legii divine si de infractionalitate, din perspectiva celei umane, asta este cu totul si cu totul altceva, nu?
Sexualitatea exista si a fost lasata de Dumnezeu, de Cel care i-a creat pe oameni barbat si femeie si a instituit casatoria. Prima minune a fost realizata de Domnul Hristos la nunta din Cana, la o nunta, acel eveniment care marcheaza inceputul casatoriei. Iar in relatia de casatorie, exista si sex – din cate se pare, a fost lasat Dumnezeu.
Termenul „sexualitate”, atat de controversat, nu este nici el atat de pacatos. In Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, termenul „sexualitate” este definit ca „Totalitatea insusirilor morfologice, fiziologice si psihologice care caracterizeaza sexele si fenomenul sexual.” Primele notiuni de sexualitate se invata la gimnaziu, cand copiii studiaza aparatul reproducator. Dar sexualitatea nu poate si nu trebuie privita doar din perspectiva biologica, masinista aproape („aparat”), ci dintr-una holista. Iar cartile din sectiunea Sexualitate a Librariei Baruc tocmai asta incearca sa faca: sa aduca informatie in acesta sfera a existentei umane, din perspectiva divina, integratoare. Cartile respective incearca sa traseze linia corecta, din perspectiva divina, in asumarea si trairea sexualitatii.
Jocul strutului a fost practicat si promovat de clericii Evului Mediu, o perioada de mare intuneric in istoria omenirii, iar jocul amintit a degenerat in „vanatoare de vrajitoare”. Negarea unor realitati si lipsa de informatie nu inseamna nici pe departe virtute. Din pacate, cei mai multi crestini intra nepregatiti in relatia de casatorie, fara minime informatii, atat din punct de vedere biologic, anatomo-functional, cat si psihologic. Iar daca aceste informatii nu si le iau din carti care incearca sa prezinte problematica din perspectiva crestina, atunci de unde le vor lua? Sau nu le vor lua deloc? Adica iti asumi conducerea unei masinarii atat de delicate, precum casatoria, in care exista si acele piese si circuite ce au de-a face cu mult controversata sexualitate, fara sa ai habar de cum functioneaza „masina” respectiva?
Ca aceste aspecte trebuie discutate intr-un cadru intim, in camin – de acord, dar informatiile de unde si le iau cei doi soti? Si lectura unei carti nu se face, de obicei, intr-un cadru intim?
Acum cativa ani, la o intalnire cu tinerii din toate comunitatile AZS ale unui oras de provincie (nu mic de dimensiuni si nu redus ca numar de membri, cel putin nu atunci), s-au organizat mai multe seminarii, inclusiv pe tema aceasta care starneste scantei. Si pastorul care conducea seminarul la grupa unde eram si noi inscrisi, ca familie, a dorit sa ne demonstreze ceva si a facut-o bine. Adica ne-a pus, pe fiecare in parte, sa scriem pe o foita de hartie, fara a ne mentiona numele, anatomia aparatului reproducator. Apoi a cerut biletelele: stia dinainte rezultatele, dar a vrut doar sa constientizam si noi cat de mare este ignoranta printre tinerii crestini, casatoriti si necatoriti. Pastorul era asistat de un cadru medical care a apreciat ca biletelele corecte si complete erau sub 10%, cea mai mare parte fiind completate in raport de 30%, dintre care unele date completate erau gresite. Un fel de analfabetism, dar nu in domeniul lingvistic, ci in cel anatomo-functional. De psiho-sociologie, ce sa mai spun: este ceva la moda, in care toti suntem experti si multi nu stim nimic. Sau e ceva diabolic, doar pentru ca are de a face si cu studiul mintii, iar unele teorii stiintifice din domeniu contrazic crestinismul sau il infiereaza. Dar ca sa arunci cada cu copil cu tot, doar pentru ca in cada este si apa murdara…
Cei care studiaza oferta Librariei Baruc pe categorii si subcategorii, isi pot da seama lesne ca oferta vizeaza – sau isi propune sa o faca – numeroase domenii ale vietii unui crestin. Inerenta era si o subcategorie cu oferta pe tema mentionata si controversata – Sexualitate. Daca unii crestini sunt asexuati sau daca nu vor sa se informeze, sa ii lase pe cei care au fost creati fiinte sexuale sa se documenteze cu privire la administrarea corecta a acestui dar.
2. Nu par de „ai nostri”…
Cu privire la acel „a noastra”: Cred ca raportarea ar trebui facuta la El, nu la noi, ca biserica, daca acel „noastra”, vizeaza apartenenta la Biserica Adventista. Si in functie de ce trebuie stabilita aceasta apartenenta? In functie de asociati, daca sunt sau nu membrii ai acestei biserici sau de cartile expuse pe site, daca sunt publicate de o editura cu asociati adventisti? Sau doar la cartile care au autori adventisti?
Edituri cu asociati membri ai Bisericii adventiste sunt doar patru in Romania, dupa stiinta noastra, unele cu o oferta foarte redusa sau cu traduceri ale unor autori neadventisti. Atunci, reducand oferta la cartile cu autori adventisti, aceasta ar fi destul de limitata, pentru un cititor perseverent fiind suficiente trei luni pentru a o epuiza. Pentru o persoana cu mai putin timp liber sau/si cu o apetenta mai scazuta pentru lectura – un an. Si dupa lecturarea titlurilor „pur azs”, cu ce isi vor ocupa mintea crestinii piosi in timpul liber si in zilele de Sabat? Intrebarea ramane deschisa sau poate ar fi trebuit sa o punem oferind si variante de raspuns: Internet, flecareala, jocuri pe telefon sau pe calculator, altele.
Daca sexualitea este un subiect tabu, iar abordarea acesteia inseamna plasarea „in afara” (Afara de ce? De parerile unora doar…), atunci si alte reviste sau carti comercializate de edituri adventiste ar trebui scoase „in afara”, dat fiind ca au, in continutul lor, articole sau capitole care abordeaza problematica respectiva…
3. Libraria crestina ca afacere vs ascultare de Dumnezeu
Discutiile despre Libraria Baruc au pornit de la premisa, falsa, bineinteles, ca persoanele care comercializeaza carti/produse crestine au doar motivatii mercantile si singurul motiv pentru care s-au apucat de afacerea respectiva este ca pot sa o deruleze si in Sabat, fara sa calce Legea. Poate ca exista si astfel de cazuri, dar, in ce ne priveste, nu am comercializat cartile in Sabat (vezi programul afisat) si nici nu am delegat persoane care sa faca acest lucru in biserici. Daca un responsabil cu literatura doreste sa achizitioneze si sa vanda in Sabat, nu mai este problema noastra, plata se face ramburs, fiecare client este liber sa faca ce vrea cu produsele achizitionate.
Dar, presupunand ca am comercializa in Sabat, cei care au facut observatia cand isi procura literatura spirituala? In ce zi a saptamanii? …
Si de ce se crede ca acele carti s-ar vinde bine si in Sabat? Pai cati membrii ai bisericii s-ar aventura sa cumpere de la biserica o carte care contine referinte sexuale explicite, ca in cazul unuia dintre produsele mentionate – Sexualitatea si suprematia lui Cristos? Nu am inteles insa de ce a fost infierata cartea Femeia care stie sa astepte?, cand, in mod evident, titlul recomanda un comportament legitim si recomandabil in lumina Bibliei!…
Si de ce se considera ca afacerile cu carti crestine „nu mai merg”? Asta pentru ca cititul nu (mai) reprezinta, printre crestini, un obicei si nici macar o activitate ocazionala, cu exceptia acelei lecturi grabite, dintr-o carte cu texte scurte, pe care o numim, pios, „devotionala”?
Alegerile noastre in materie de lectura, filme, orice continut informational, se indreapta doar catre ceea ce este „made AZS”? Cred ca la aceasta intrebare nu poate fi dat un raspuns afirmariv, iar daca acesta ar fi dat, exprima fie ipocrizie, fie ignoranta.
De obicei, persoanele care se leaga, de cele mai multe ori nejustificat, de un anumit lucru, este foarte posibil sa aiba o problema nerecunoscuta in acea privinta, iar moralistii, din orice punct de vedere, au ei insisi probleme.
Cert este ca, in felul acesta, s-a ajuns la un alt subiect, de fapt, la mai multe…
4. In ceea ce priveste reclama pe Intercer, dat fiind cele prezentate anterior, nu cred ca aceasta reclama este la ceva pacatos, ca si-a „bagat coada” cineva. Si chiar daca ar contine si ceva pacatos site-ul Librariei Baruc, desi din punctul nostru de vedere nu este cazul, trebuie mentionat ca site-ul care gazduieste reclama nu este si nu poate fi facut responsabil pentru continutul site-ului promovat. Si, daca ar fi sa gasim noduri in papura pentru fiecare site popularizat, probabil ca s-ar gasi: dar asta cred ca depinde mai curand nu de site-ul promovat, ci de „ochiul” care il ia la cercetat.
In incheiere:
Suntem deschisi sfaturilor si criticilor constructive si va invitam sa va exprimati parerea cu privire la un produs sau altul expus pe site-ul www.librariabaruc.ro, dar intr-un mod decent, rational, coerent si bine argumentat. Sau o puteti face prin canalele de comunicare indicate in sectiunea Contact. Cred ca e mai frumos, daca noi credem ca o persoana sau o organizatie „deviaza”, sa abordam acest subiect cu persoana/organizatia in cauza.