„Nu judecati dupa infatisare, ci judecati dupa dreptate.” (Ioan.7:24)
Daca istoria lui X – construita pe speculatii sau pe informatii adevarate, dar gresit interpretate – sau situatia lui economico-sociala nu corespunde criteriilor mele de respectabilitate si credibilitate, atunci ii spun respectivului, nici macar cu parere de rau, „la revedere”. A, daca sunt mai multe criterii de invalidare intrunite in dreptul lui (sau ei) – fatalitate: nu ii mai spun nici macar „papa”, iar daca nu intelege care ii este locul pe care i l-am desemnat in mintea mea, il pot face sa inteleaga cu forta.
Ca astea se intampla de cand e lumea cazuta in pacat, pe tot cuprinsul ei si in variate forme, nu e de mirare. Dar ce ma mira si deloc multumeste este ca aceste criterii „stau in picioare” si in mediile crestine, dupa cum mentionam in prima parte a acestui articol; nu toate criteriile anterior amintite, dar unele – da, si au aparut si altele noi. Astfel ca, daca noi am avea de ales astazi intre Isus si Caiafa (aceasta a fost alegerea preliminara), ma tem ca multi dintre noi am face aceeasi alegere pe care au facut-o, cu mii de ani in urma, cei pe care ii condamnam pentru lepadarea si condamnarea la moarte a lui Isus. Noi Il declaram astazi Mantuitorul, pentru ca vrem mantuirea si pentru ca noi credem ca o putem obtine prin El, dar nu ca, daca L-am cunoaste, L-am primi mai bine decat L-au primit semenii nostri de acum 2000 mii de ani.
Cu cat cineva este mai departe sau absent, cu atat pare mai usor de acceptat si de „urmat”, pentru ca, atata timp cat nu interfereaza cu noi, nu ne deranjeaza… Noi Il vrem pe Isus doar ca Dumnezeu si doar din perspectiva a ceea ce „este in folosul meu”. Daca ne-am raporta si la latura Sa umana, la aceea de „Fiu al omului”, am descoperi ca picam „examenul”. Isus stia acest lucru si ne-a avertizat: „Multi Imi vor zice in ziua aceea: ‚Doamne, Doamne! N-am prorocit noi in Numele Tau? N-am scos noi draci in Numele Tau? Si n-am facut noi multe minuni in Numele Tau?’ Atunci le voi spune curat: ‚Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege.’” (Matei 7.22-23). „Caci am fost flamand, si nu Mi-ati dat sa mananc; Mi-a fost sete, si nu Mi-ati dat sa beau; am fost strain, si nu M-ati primit; am fost gol, si nu M-ati imbracat; am fost bolnav si in temnita, si n-ati venit pe la Mine.’Atunci Ii vor raspunde si ei: ‚Doamne, cand Te-am vazut noi flamand, sau fiindu-Ti sete, sau strain, sau gol, sau bolnav, sau in temnita, si nu Ti-am slujit?’ Si El, drept raspuns, le va zice: ‚Adevarat va spun ca, ori de cate ori n-ati facut aceste lucruri unuia dintre acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie nu Mi le-ati facut.’” (Matei 25.42-45).