„Si orice faceti, cu cuvantul sau cu fapta, sa faceti totul in Numele Domnului Isus si multumiti, prin El, lui Dumnezeu Tatal.” (Col. 3.17)
Google a oferit de curand publicitatii un top 10 al cautarilor frecvente pe internet, efectuate in Romania prin intermediul acestui motor de cautare. Si, iata ce bine ca putem afla astfel ce mai preocupa lumea si sa ne si amuzam cu datele furnizate, care descopera ca in centrul preocuparilor si cautarilor se afla … circul – si aproape deloc painea. Sau, uite ca tare bine „prind” datele mentionate care, in cazul in care detinem un site, ne-ar putea ajuta: stim si noi cum ne vom optimiza. Dar este chiar asa, avem de ce ne bucura, chiar amuza sau, mai curand, avem de ce ne ingrijora, nu doar pentru ca topul mentionat descopera o suita de preocupari derizorii, cat, mai ales, pentru ca lista aceea este numai varful aisbergului, de care societatea si indivizii pot fi loviti si striviti?
„Big Brother is watching you” („Fratele cel mare sta cu ochii pe tine”), scrie pe afisele dintr-o tara in care libertatea si intimitatea nu mai exista. In romanul 1984, George Orwell imagineaza o Mare Britanie in care, sub pretextul purtarii de grija, oamenii sunt mereu si in multiple moduri supravegheati si manipulati de „Fratele cel mare”, conducatorul care „sta mereu cu ochii pe ei”. Chiar si in case exista tele-ecrane care stau deschise in permanenta si prin intermediul carora se transmit neincetat sunete si imagini.
Daca romanul orwellian ar fi putut parea, acum cateva decenii, o fictiune, in prezent, el este o realitate de temut, cu atat mai mult cu cat lucrurile evolueaza brusc spre cat mai mult control, din partea institutiilor de guvernamant. Astfel, conform raportarilor Google, supravegherea guvernamentala a activitatilor realizate de cetateni in mediul online a crescut semnificativ si precipitat in ultimii ani. Dupa cum precizeaza The Guardian, pentru accesul la datele utilizatorilor, autoritatile au facut, la nivel global, in primele 6 luni ale acestui an, peste 20.000 de cereri catre oficialii Google – aproape dublu fata de numarul de cereri de acum trei ani. Cererile au vizat accesul la rezultatele cautarilor efectuate prin intermediul motorului de cautare, la contul de Gmail si indepartarea unor inregistrari video de pe Youtube. Pentru indepartarea de continut, primele trei cele mai invocate motive au fost: defaimare, intimitate, securitate. O treime din aceste cereri au fost avansate de catre Statele Unite ale Americii, iar din Europa, tarile cu cea mai pronuntata tendinta de control online sunt Franta, Germania, Italia, Spania si Marea Britanie.
Oficialii Google admit ca activitatea de control se desfasoara nu doar in acest mod si pe baza acestor date solicitate, existand posibilitatea ca astfel de cereri sa fie adresate si altor companii, de tehnologie si comunicatii. Paradoxal, in tara in care este imaginata actiunea romanului politic 1984, Marea Britanie, este vizat un proiect de lege care ar impune, companiilor de internet si telefonie mobila, monitorizarea activitatii oricarui cetatean, pe Internet si telefon, inclusiv in retelele sociale!
Calculatoarele noastre s-au transformat in tele-ecranele orwelliene, transmitand „Fratelui mai mare” ceea ce facem pe Internet. Este adevarat ca, deocamdata, informatiile nu ajung direct la organele de control, ci sunt transmise la solicitarile exprese ale acestora, insa cat ar mai putea fi pana la accesarea directa sau ocolirea/anularea piedicilor care acum stau in cale unor controale directe si totale? Si, oare, cat mai este pana cand aceste tele-ecrane contemporane vor oferi informatii referitoare la utilizatori sau cei din jurul lor, si nu doar cu privire la ce fac acestia, ci si referitor la ceea ce gandesc? Deja, se poate spune ca, pe Internet, nu suntem in „lumea noastra”, nu suntem intr-un univers in care suntem liberi si nimeni nu are acces. Universul online este o lume in care suntem controlati si manipulati si in care „politia gandirii” (alt concept orwellian) actioneaza necontenit si in moduri de neimaginat. Daca scenariul orwellian parea imposibil in urma cu decenii, dar acum este pus in scena de mai marii lumi, de ce ar fi citirea si manipularea gandurilor, cu ajutorul tehnologiei, considerata neplauzibila, intr-o perioada in care oamenii de stiinta afirma ca acest lucru este posibil?
In univesul orwellian, tinerea unui jurnal era interzisa, intimitatea si gandirea personala erau interzise si pedepsite. In lumea noastra, desi credem in libertate (ne-o dorim, luptam pentru ea si credem ca o avem), este posibil ca aceasta sa nu mai fie decat un vis cu care ne inselam. Ne asezam in fata calculatorului si ne credem singuri, noi si masina (daca in oameni nu mai avem incredere, macar in masini!…), dar, de fapt, nu suntem singuri si siguri, asa cum ne-am dori in acele momente. Daca vrem sa ne defulam frustrarile, ostoim durerile, implinim nevoile si dorintele, linistim ingrijorarile, poate ar trebui sa ne gandim ca o putem face mai sigur decat pe Internet si nu doar in ceea ce priveste rezultatele concrete si pozitive, pe care le asteptam, cautam si provocam, ci si in ceea ce priveste riscurile, care, potrivit datelor prezentate, sunt acum mai vaste decat au fost imaginate. In numele unui bine colectiv, cel individual este neglijat; in numele securitatii, al inlaturarii unor prezumtive riscuri colective, libertatea, demnitatea si intimitatea persoanei sunt incalcate de catre oficialitatile care isi atribuie o prea mare si necorespunzatoare autoritate.
In concluzie, aceasta este neplacuta, chiar cruda realitate, pe care, fie ca ne place, fie ca nu, trebuie sa o luam in considerare in actiunile noastre de comunicare si navigare pe Internet (si, se pare, si prin telefon). De aceea, ar fi bine ca dorintele si cautarile noastre sa se indrepte nu catre altundeva, ci catre Dumnezeu, Acel Cineva care ne poate oferi ceea ce cautam, fara riscurile pe care, in peregrinarile noastre tehnologice, constient sau nu, ni le asumam. Pentru ca, totusi, nu ne putem lipsi, in acest secol, nici de Internet si nici de telefon, indicat este ca utilizarea lor sa fie dupa voia lui Dumnezeu si pentru implinirea voii Sale, nu pentru a-L inlocui pe El sau pentru a-L tine in departare. Si asta nu doar din teama de consecintele trecatoare si nici macar de cele nepieritoare, desi rapoartele furnizate catre mai marii acestei lumi sunt mai putin importante decat rapoartele care vor fi analizate de Mai marele universului. Credinciosia noastra in tot ce facem trebuie sa fie motivata, in gand, cuvant si fapta, de un singur lucru: dragostea apreciativa si recunoscatoare fata de Dumnezeu, pentru El Insusi si pentru tot ce am primit de la El.
Da, sa nu ne fie teama daca facem binele, ci sa ramanem credinciosi Adevarului!
si in cautarile noastre in lumea virtuala sa crestem in cunoasterea Celui Sfant!
ana
anatatarandras.com