Gala cartii crestine: Familia, sub foc incrucisat! (I)
„Asa ca nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a impreunat Dumnezeu,… Citește mai mult »Gala cartii crestine: Familia, sub foc incrucisat! (I)
„Asa ca nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a impreunat Dumnezeu,… Citește mai mult »Gala cartii crestine: Familia, sub foc incrucisat! (I)
„Dragostea sa fie fara prefacatorie.” (Romani 12.9)
Pe forumul facultatii pe care am absolvit-o, mai intru, din cand in cand, pentru a afla informatii din viata universitara, chiar daca acestea nu mai sunt relevante pentru situatia actuala, decat rareori si in nu prea mare masura.
Intr-una din aceste preumblari, cu mai mult sau mai putin rost, am fost uimita de o banderola neagra, care „trona” chiar pe prima pagina a forumului si pe care era inscris un mesaj de rememorare: „S…, nu te vom uita niciodata!” Mesajul mi s-a parut un cliseu si destul de ipocrit, nu in mod voit.
„Iubitule, sai ca o caprioara sau ca puiul de cerb, peste muntii ce ne despart.” (Cantarea Cantarilor 2.17 u.p.)
Cred ca nu putini aceia au fost cei care au aflat, acum vreo doua saptamani, de scrisoarea de dragoste care a ajuns la destinatie dupa 72 de ani. Ce s-ar fi intamplat daca ar fi ajuns la timp? Ar fi devenit cei doi indragostiti parteneri pe viata? S-au deteriorat raporturile dintre ei din cauza ravasului pierdut pe drum? Cum a schimbat „ratacirea” acestei scrisori vietile celor doi? Au mai fost explicatii ulterioare? Intrebari…