„Izbaveste-ma, dupa fagaduinta Ta!” (Ps.119:170)
Si, atunci, cum sa te raportezi la toata gama de fagaduinte biblice de izbavire, cand sa te ancorezi in ele si cand nu? Sa o faci mereu, „lasandu-L pe Dumnezeu sa lucreze”? Dar nu poate fi aceasta dezamagitor, daca El lucreaza altfel decat consideram noi ca impune situatia noastra sau, dupa cum vedem noi lucrurile, nu lucreaza deloc?
Care sunt cauzele unui suicid?
La aceasta intrebare, crestinii, care au tendinta de a explica totul doar prin raportarea la divinitate si la relatia om-Dumnezeu, ar raspunde, cred ca aproape invariabil: Diavolul, prin despartirea de Dumnezeu si neincrederea in El. Pare un raspuns simplist, dar doar pare. De ce?
Cei care nu Il introduc pe Dumnezeu in explicatiile lor incearca sa explice gestul suicidal din perspectiva psihologica sau sociologica, combinand insa frecvent cele doua perspective, bineinteles, cu preponderenta uneia: cauzele au de-a face fie mai mult cu individul, fie cu societatea.