Dumnezeu lucreaza si prin furtuna, nu doar prin vreme buna
„De alta parte, stim ca toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, si anume spre binele celor ce sunt chemati dupa planul Sau.” (Rom. 8:28)
Furtuna de astazi a venit destul de brusc, cu manifestari brutale si urmari grave pentru cei carora locuintele le-au fost deteriorate, culturile distruse, masinile avariate sau vietile amenintate. Desi norii s-au risipit si torentele s-au oprit, poate ca unii oameni, fata in fata cu urmarile acestei dezlantuiri, se simt inconjurati de negurile problemelor si potopiti de aversele incertitudinilor – „Unde a fost Dumnezeu cand calamitatea a lovit?”. Poate ca ploaia de astazi nu ne-a udat nici macar un fir de par si nici macar varful pantofilor, insa altfel de furtuni si averse ne bulverseaza si afecteaza si noua vietile, provocand in mintile noastre acelasi tip de intrebari. Caci, loviti de necazuri, nu stim la ce si la cine sa ne mai raportam – la Dumnezeu, la cel rau, la imprejurari, la noi: Dumnezeu a adus aceste dureri, cel rau sau este lucrarea naturii/oamenilor? Citește mai mult »Dumnezeu lucreaza si prin furtuna, nu doar prin vreme buna
Asta asteptam mereu, doar ca atunci cand gandim, lucram si abia apoi ne rugam astfel (punem carul inaintea boilor), nu vesnicia o avem in vedere, nu „veacul viitor”, ci „veacul” acesta. Adica viata aceasta, care este plina de probleme, pe care le asteptam sa treaca, fara sa intelegem ca viata este ca un rau cu sloiuri care nu se vor topi niciodata. Si daca asteptam sa treaca sloiurile, asta nu se va intampla, decat daca va seca apa: problemele acestei vieti inceteaza doar odata cu ea, sunt indisolubil legate.