„Isi vor spala manile si picioarele ca sa nu moara. Aceasta va fi o lege necurmata pentru Aaron, pentru fiii lui si pentru urmasii lor.” (Exod.30:21)
Dincolo de toate aspectele legate de hrana, de alimentele modificate genetic, daca sunt sau nu o solutie pentru zonele in care foametea face multe victime, de consecintele incalzirii climatice asupra agriculturii, de preturile mari la alimente, gratie generozitatii marilor magazine si de multe alte chestiuni care suna apocaliptic, sunt si aspecte legate de alimentatie, mult mai putin mediatizate, pentru ca nu sunt atat de spectaculoase.
Nu spun ca toate cele amintite anterior nu sunt adevarate, importante si foarte deranjante, dar sunt si lucruri din viata de zi cu zi, care parca trec pe langa noi, lucruri „minore”, dar care pot genera imbolnaviri majore. De acestea cine vorbeste/scrie? Unii, prea putini, si atunci cand o fac, nu au de semnalat lucruri imbucuratoare: „doar jumatate dintre noi ne spalam dupa ce folosim toaleta; unul din patru adulti nu se spala pe maini dupa ce schimba scutecele sugarilor; mai putin de jumatate dintre noi ne spalam pe maini dupa ce ingrijim un animal (de companie sau din gospodarie) sau dupa ce facem curatenie in urma lui; doar unul din trei-patru adulti se spala pe maini dupa ce stranuta sau tuseste; unul din sase adulti se spala pe maini dupa ce intra in contact cu banii, desi acestia sunt un purtator major de microbi cauzatori de boala”.
M-am ingrozit cand am citit aceste informatii, pentru ca au venit ca o confirmare a celor vazute si banuite. Cati dintre noi nu au vazut tineri grabiti mancand dimineata, in mjloacele de transport in comun, folosindu-se de aceleasi degetele cu ajutorul carora s-au tinut de bare si care, in mod evident, nu pot fi decat murdare? Si cred ca multora dintre noi li s-a intamplat sa fie servit la chiosc/magazin de o persoana care tocmai a manuit bani (sau chiar mopul!) cu mana de care se foloseste (fara manusa) pentru a ne oferi nu stiu ce aliment care ar urma sa fie consumat ca atare, nu copt, nu prajit, nu fiert, deci cu microbeii in stare nealterata si pe deplin functionala. Dar partea cea mai „frumoasa” este cand iesi cu prietenii la un restaurant, iar tu faci caz de lucruri care pe ei nu ii jeneaza pentru ca asa procedeaza si ei acasa (data trecuta, unul dintre ei a taiat painea dupa ce a mangaiat pisica, iar altul a baut cu sticla – exagerez, dar se poate si asa).
Dincolo de gluma, starea nu este deloc buna. Si ce ma nemultumeste si ingrijoreaza cel mai mult este ca si persoane cu studii superioare si un statut socio-economic respectabil, adica indivizi care au in mod evident informatiile necesare si multa dare de mana pentru a-si procura apa si sapunul, traiesc si relationeaza cu o vadita – in cel mai fericit caz usoara – neglijare a unor reguli de igiena elementare. „Ca tata si mama, ca bunicul si bunica, ca pe vremea lor nu era asa si nu se mai imbolnaveau”.
Dincolo de argumentele sanitare legate de pericolele de atunci si cele de acum, de ce doar cand vine vorba de aceste aspecte este invocat, dorit si retrait trecutul? Poate din cauza atractiei pentru murdarie si nu pentru sanatate? Ca daca ar fi vorba de una catre ceea ce este „sanatos”, atunci s-ar avea in vedere si alte bune norme, valori, obiceiuri ale inaintasilor nostri.