„Tot mai multi tineri sufera de infarct miocardic, in Romania!”

„Pazeste-ti inima” (Proverbe 4.23)

Titlul acestui articol este o citare a titlului unei stiri care viza incindenta crescuta a bolilor cardiace la persoanele sub 40 de ani, inca tinere din punct de vedere medical. Poate ca unii cititori ar spune: „Si ce e cu asta? Asta e, oamenii mor. E in firea lucrurilor”… Sunt destule persoane care pun problema astfel…

In facultate aveam un profesor care, atunci cand ne aratam sensibilizati de un anumit subiect care avea tangente cu boala sau cu moartea, dumnealui cita un coleg de catedra, punand, de la dansul, un nelipsit „draga”: „Ce, draga, vrei sa mori sanatos?” Dumnealui cred ca uita ca statea de vorba cu persoane care, cea mai mare parte dintre ei, aveau putin peste 20 de ani!… Dar, poate, ca stia dumnealui ce stia… Ca doar citea si dansul ziarele si vedea ca boala si moartea nu tin cont de varsta. Asa cum am auzit odata intr-o predica: „Ne nastem pe rand si murim pe sarite!”… Iar moartea prefera tineri nu doar cand este vorba de accidente…

Da, doar ca, daca viata este pe etape si are un anumit curs, ascendent, faza de platou si, apoi, descendent, normal ar fi sa parcurgem toate etapele, iar finalul sa fie atunci cand ciclul biologic al vietii umane se apropie de sfarsit. Dar cum aceasta societate ne grabeste si ne determina ca, in diferitele sfere de activitate, sa sarim peste etape sau sa le „ardem” mai repede, atunci, ca o consecinta fireasca, si organismul se arde mai repede, si, in mod deosebit, „motorul”.

Tot astazi am citit o stire, mai veche, despre un studiu cu privire la legaturile dintre patologia cardiaca si religiozitate. Nu am fost de acord cu ceea ce era mentionat ca rezultat (concluzie) al respectivului studiu, pentru ca se infirma existenta minunilor. De parca Dumnezeu ar face minuni la comanda, pentru a fi cuantificate in „laborator”… Dar ceva cred ca poate fi retinut – si anume faptul ca religia declarata, dar nepracticata, are de a face cu acei factori ce se coreleaza cu afectiunile cardiace. Adica daca ingerez cofeina cat se poate, nu fac miscare, sunt sedentar 90%, pap grasimi si dulciuri – calorii goale – dimineata, la pranz si seara, ma odihnesc ocazional si ma stressez cat se poate si peste poate, atunci religia mea nu prea ma poate ajuta si este posibil ca inima sa nu mai vrea sa mearga mai departe in ritmul pe care i-l impun si sa imi spuna „papa”. Si asta nu pentru ca „asa mi-e soarta” sau ca „asa e voia Ta”, ci pentru ca asa e viata mea – plina de lucruri solicitante si picante, bune de pus la inima ca sa o dea gata, de tot.

Cred ca daca s-ar scrie pe mormintele noastre, in versuri, un fel de necrolog „marca Sapanta”, acesta ar putea „suna” cam asa:

Dimineata se trezea,

Nici macar nu mai manca,

In masina s-arunca,

Pana noaptea tot muncea,

Zi de zi facea asa,

Pana inima-i plesnea.

Dincolo de gluma amara, titlul articolului exprima o realitate pe care statisticile medicale o evidentiaza foarte bine. Dar aceste date nu inseamna ca nu pot fi schimbate, ca trebuie privite cu fatalitate. Statisticile prezinta starea de lucruri dintr-un anumit domeniu, doar la un moment dat sau pe o anumita perioada, dar asta nu inseamna ca datele respective trebuie luate ca fiind ceva „dat”. Cel putin in dreptul meu, eu pot invalida aceasta informatie, prin alegerile zilnice pe care le fac. Autorul istoriei mele este fara doar si poate Dumnezeu, dar numai daca nu ii dau peste mana eu. Dumnezeu nu scrie istorii sinucigase…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *