„Trezeste-te, trezeste-te! Imbraca-te in podoaba ta, Sioane! Pune-ti hainele de sarbatoare, Ierusalime, cetate sfanta!” (Isaia 52.1)
Textul de mai jos a fost trimis, in alt an, cu ocazia Pastelui, unor colegi, cunoscuti si prieteni, de catre un cunoscut din biserica, prieten chiar, o persoana care mi-a permis, si in alta ocazie, sa preiau si sa redau pe acest site un text un text referitor la sarbatorile pascale:
„Dar v-am spus ca M-ati si vazut, si tot nu credeti.” (Ioan 6.36)
Odata cu venirea primaverii am inceput sa fac mai multa miscare, sa ies mai des la plimbare, incercand, insa, sa rezolv si cate o problema, in drum. Asa am ajuns ieri sa trec si pe langa un salas de cult, pe langa care de multe ori am mai trecut. Si as fi trecut si ieri, un om grabit, considerand ca locul respectiv este deja stiut si nu imi rezerva nimic deoesebit, daca… Daca nu ma tragea sotul meu de maneca si nu imi arata o imagine sculptat pe poarta de lemn…
„’Nu ne ardea inima in noi cand ne vorbea pe drum si ne deschidea Scripturile?’” (Luca 24.32)
Ca biserica, noi consideram ca sarbatoarea pascala nu mai trebuie celebrata, „caci Hristos, Pastele noastre, a fost jertfit”. (1 Corinteni 5.7). Pentru a rememora moartea si invierea Domnului Hristos, dar si pentru a sarbatori, anticipativ, revenirea Sa, noi avem Cina Domnului. Cu toate acestea, in perioada premergatoare Pastelui, organizam, in biserici si nu doar, diferite evenimente prin care incercam sa comunicam, atat membrilor, cat si vizitatorilor, importanta mortii si invierii Domnului Hristos – pentru omenire, in general si pentru individ, in special.
„Tot asa, si voi, cand veti vedea toate aceste lucruri, sa stiti ca Fiul omului… Citește mai mult »Semnele revenirii Lui
„Cum puteti crede voi care umblati dupa slava pe care v-o dati unii altora, si nu cautati slava care vine de la singurul Dumnezeu?” (Ioan 5.44)
Multi oameni religiosi considera ca si in sfera trairii religiei trebuie sa existe extraordinar. Mai precis, ma refer la manifestarile pe care unii crestini le considera ca fiind semne ale consacrarii lor, ale primirii de catre Dumnezeu si ale binecuvantarii divine. Astfel ca, daca nu exista „minuni” de un anumit tip, atunci nu se poate vorbi de Dumnezeu. Oare?
„Nu judecati dupa infatisare, ci judecati dupa dreptate.” (Ioan.7:24)
Daca istoria lui X – construita pe speculatii sau pe informatii adevarate, dar gresit interpretate – sau situatia lui economico-sociala nu corespunde criteriilor mele de respectabilitate si credibilitate, atunci ii spun respectivului, nici macar cu parere de rau, „la revedere”. A, daca sunt mai multe criterii de invalidare intrunite in dreptul lui (sau ei) – fatalitate: nu ii mai spun nici macar „papa”, iar daca nu intelege care ii este locul pe care i l-am desemnat in mintea mea, il pot face sa inteleaga cu forta.