Sari la conținut

baruc.ro

„Viata ce va sa vie”

„In ziua fericirii, fii fericit, si in ziua nenorocirii, gandeste-te ca Dumnezeu a facut si pe una si pe cealalta, pentru ca omul sa nu mai poata sti nimic din ce va fi dupa el”. (Eclesiastul 7.14)

viata_199x300Asta asteptam mereu, doar ca atunci cand gandim, lucram si abia apoi ne rugam astfel (punem carul inaintea boilor), nu vesnicia o avem in vedere, nu „veacul viitor”, ci „veacul” acesta. Adica viata aceasta, care este plina de probleme, pe care le asteptam sa treaca, fara sa intelegem ca viata este ca un rau cu sloiuri care nu se vor topi niciodata. Si daca asteptam sa treaca sloiurile, asta nu se va intampla, decat daca va seca apa: problemele acestei vieti inceteaza doar odata cu ea, sunt indisolubil legate.

 

Citește mai mult »„Viata ce va sa vie”

Metode de recreere

„Bucura-te, tinere, in tineretea ta, fii cu inima vesela cat esti tanar, umbla pe caile alese de inima ta si placute ochilor tai; dar sa stii ca pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecata. Goneste orice necaz din inima ta, si departeaza raul din trupul tau; caci tinereta si zorile vietii sunt trecatoare”. (Eclesiastul 11. 9-10)

metode_300x240Care erau acestea in copilaria noastra, a celor trecuti de 30? Pai „joaca”, cred ca in primul rand, fie ca era vorba de jucat carti sau remy, fie „ascunsa”, „castel” sau „cate oua are gasca?”. Iar iarna, cand erau zapezi, nu ca acum, stiam ce inseamna sa ne dam cu sania unii pe altii ore in sir.

Citește mai mult »Metode de recreere

Handicapul invingatorului

„Cine este orb, daca nu robul Meu si surd ca solul Meu, pe care il trimet? Cine este orb ca prietenul lui Dumnezeu, si orb ca robul Domnului?” (Isaia 42.19)

A fost odata un grup de broscute… care voiau sa se ia la intrecere. Telul lor era sa ajunga in varful unui turn foarte inalt. Se adunasera deja multi spectatori, pentru a urmari cursa si a le incuraja pe broscute. Cursa urma sa inceapa… Totusi… Dintre spectatori nu credea nici unul ca vreuna din broscute va reusi sa ajunga in varful turnului. Tot ce se auzea erau exclamatii de genul: „Oh, ce obositor!!! Nu vor reusi niciodata sa ajunga sus!“ sau: „Nici nu au cum sa reuseasca, turnul este mult prea inalt!“ Broscutele incepura se abandoneze… Cu exceptia uneia singure, care se catara vioaie mai departe… Spectatorii continuau sa strige: „E mult prea obositor! Nu va putea nimeni sa ajunga sus!“

Citește mai mult »Handicapul invingatorului

8 octombrie – Ziua Mondiala a Vederii

„Acum, vedem ca intr’o oglinda, in chip intunecos; dar atunci, vom vedea fata in fata. Acum, cunosc in parte; dar atunci, voi cunoaste deplin, asa cum am fost si eu cunoscut pe deplin”. (1 Corinteni 13.12)

Personal sunt mioapa. Nu stiu ce inseamna sa vezi lucrurile bine-bine, pentru ca sunt mioapa de mica, e un „defect” ereditar. Prima data cand voi vedea bine, va fi „atunci” si prima Persoana pe care o voi privi in ochi vazand bine, asa cum sunt vazuta, va fi El: „Il voi vedea si-mi va fi binevoitor; ochii mei Il vor vedea, si nu ai altuia. Sufletul meu tanjeste de dorul acesta inlauntrul meu”. (Iov.19.27)! Si asta ma bucura, chiar daca intr-un fel de neinteles (sau chiar nebunesc) pentru unii.

Citește mai mult »8 octombrie – Ziua Mondiala a Vederii

Cum a scapat un condamnat la moarte de executarea sentintei (II)

„Caci omul nu-si cunoaste nici macar ceasul, intocmai ca pestii prinsi in mreaja nimicitoare, si ca pasarile prinse in lat; ca si ei sunt prinsi si fiii oamenilor in vremea nenorocirii, cand vine fara veste nenorocirea peste ei”. (Eclesiastul 9.12)

Pentru un condamnat la moarte, timpul se dilata, putinele clipe care au mai ramas sunt multe, iar scurtarea acestora si punerea brusca in fata inevitabilului de temut demobilizeaza psihic. Acele clipe, ultimele picaturi din paharul vietii nu mai pot fi sorbite, paharul s-a spart, a cazut chiar de la buze, chiar cand te simteai mai insetat si pretuiai mai mult acea licoare, altadata atat de putin importanta. Si nu doar ca savoarea acestor ultime trairi nu o mai poti avea, dar nici pregatirea, familiarizarea mintala cu ceea ce va veni nu mai este posibila.

Citește mai mult »Cum a scapat un condamnat la moarte de executarea sentintei (II)

Cum a scapat un condamnat la moarte de executarea sentintei (I)

„Domnul nu intarzie in implinirea fagaduintei Lui, cum cred unii; ci are o indelunga rabdare pentru voi, si doreste ca nici unul sa nu piara, ci toti sa vina la pocainta”. (2 Petru 3.9)

Desi am facut tot ce am crezut necesar pentru a nu mai primi alertele de pe 9am (pentru ca imi umpleau inbox-ul, pe langa multe emailuri care imi vin prin diferite grupuri de discutii), totusi, le primesc. Si o astfel de alerta, primita astazi, avea un titlu oarecum socant: Cum a scapat de injectia letala un condamnat la moarte. Imediat mi-a venit in minte o corelatie – si care a fost aceea, veti afla in continuare.

Citește mai mult »Cum a scapat un condamnat la moarte de executarea sentintei (I)